





Azi o să vă povestesc ce am mai vizitat în Franța, de data aceasta la munte și anume în stațiunea Les Deux Alpes, cunoscută skiorilor pentru pistele lungi și frumoase. O peșteră într-un ghețar unde oamenii au făcut coridoare și sculpturi în gheață.


Ca să vizitezi peștera trebuie să urci cu telefericul la 3200m și să admiri panorama deosebit de frumoasă. În apropiere de 2 Alpi este stațiunea La Grave unde se află o altă peșteră de gheață, tot la 3200m, însă aceasta se vizitează doar vara (urmează să o vizitez vara).
Intrarea la peștera de la 2 Alpi este cam 5 euro, dar trebuie să plătești și telefericul până sus, cu schimbare…26 de euro pentru ne-skiori sau pietoni ca să zic așa. 😊
M-am cazat într-un sătuc de munte în apropiere, numit Villar d’Arêne, medieval și din altă lume… de zici că trecusem în alt timp, ca în serialul Străina (Outlander); sate în vârf de munte, câteva case din piatră, unele nelocuite, rezistând timpului la temperaturi de cele mai multe ori negative.




În drum spre 2 Alpi m-au oprit jandarmii, pentru prima dată în Franța. Prima dată am crezut că mi-au văzut cauciucurile de vară și că îmi vor da amendă, însă am scăpat. În primul rând că cel care mi-a cerut actele (din cei 5 care mă opriseră) era un fost pacient de-al meu care m-a recunoscut vesel și m-a întrebat ce fac acolo, vizitez?! Haha… Dintre toți jandarmii din Franța, mă oprește un fost pacient, un băiat de vreo 25 de ani care mă și cunoaște, la aproximativ 3h distanță de locul unde se tratase. Ce mică-i lumea! Vorba aia… 😊Ce vroia de fapt? Verificau dacă era făcut controlul tehnic al mașinilor și nu neapărat cauciucurile. El era foarte vesel să mă vadă, eu însă nu… Situația inversă de la clinică când eu eram relaxată și el stresat ca pacient… 😃
Drumul până acolo este plin de serpentine, însă drumurile în Franța sunt foarte bune, chiar dacă ninge un pic.
Sus telefericul merge bine și poți să intri chiar și în funicular să te deplasezi dintr-un loc în altul, pe sub munte. Durează cam 5 minute, parcă ai fi în tunelul timpului 😊
Merită vizitat locul, simțit aerul tare al Alpilor și testate chiar și pistele de ski, totul este foarte organizat și vederea de la 3200 m este superbă.
„Piscurile munților joacă rolul de antene deoarece ele captează curenții veniți din spațiu: ele pun pământul în legătură cu cerul. Când zăpada și gheața încep să se topească, apele care curg la suprafață cât și cele ce se infiltrează sub pământ și străbat diferitele straturi ale solului sunt impregnate de fluidele cerului, niște curenți de energii pure. Atrase de acești curenți de energii, spiritele naturii vizitează deseori piscurile munților; ele se scaldă în aceste emanații pentru a se întări, a se înviora, apoi pleacă pentru a-și continua lucrarea prin lume.
Piscurile munților sunt ca niște guri ce absorb și transformă forțele cosmice; iar cursurile de apă sunt căile de comunicare ce le leagă de câmpii și văi. De aceea, atunci când contemplați un munte, faceți-o conștienți că el este un transformator de energie cosmică. Gândiți-vă că toate apele care coboară pe pantele sale sunt impregnate de această viață din care ele vor uda apoi diferitele regnuri ale naturii.”
Omraam Mikhaël Aïvanhov


Lasă un comentariu